Bacalaureat 2014. Subiecte la proba ISTORIE
Vezi subiectele integrale la proba de ISTORIE!
La examenele de Matematica si de Istorie pe care le sustin astazi absolventii de liceu la Bacalaureat 2014 a fost extrasa varianta de subiecte numarul 1. Subiectele au fost structurate pe trei cerinte mari notate cu cate 30 de puncte, fiecare avand mai multe sub-puncte. Candidatii primesc 10 puncte din oficiu, iar timpul pentru rezolvarea subiectelor este de 3 ore. La Istorie, absolventii de liceu au avut ca cerinta la ultimul subiect sa elaboreze “un eseu despre rolul spatiului romanesc in relatiile internationale din secolele al XIV-lea – al XVIII-lea”. Candidatii la BAC 2014 sustin astazi, 2 iunie, al doilea examen scris: proba obligatorie a profilului. Elevii de la real, tehnologic, militar si pedagogic sustin examenul la Matematica, iar absolventii de la uman si de la filiera vocationala dau examen la Istorie. Acesta este al doilea an in care candidatii proveniti de la liceele Tehnologice au subiecte diferite de ale celorlalti elevi la Matematica.
La Istorie, toti absolventii de la Uman si Vocational au de rezolvat aceleasi subiecte. La Matematica, subiectele sunt diferentiate in functie de profilul studiilor liceale absolvite de candidati, astfel: exista subiecte de Matematica pentru specializarea Matematica-informatica, subiecte pentru Pedagogic, subiecte pentru specializarea Stiintele naturii si, de anul trecut, de asemenea subiecte diferite pentru filiera Tehnologica.
HOTNEWS a publicat integral subiectele, iata care au fost acestea:
Varianta 1
- Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
- Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Cititi, cu atentie, sursele de mai jos:
A. “Intr-o vreme […] cand constiinta nationala facea progrese, revenirea pamantenilor in scaunele de domnie din Moldova si Tara Romaneasca a fost perceputa, mai ales in perspectiva desfasurarilor ulterioare, ca inceputul <renasterii nationale>. […]
Mica boierime, fiind blocata in afirmarea ei […] de marii boieri, revendica o participare mai importanta in conducerea statului. […] Obiectivele ei si-au gasit expresia in proiectul de constitutie zisa a <Carvunarilor> […] care in textul ei formula fara echivoc <principiul constitutional: domnia legilor>, in intelesul ca autoritatea domnului era limitata si subordonata organismului reprezentativ – Sfatul obstesc. <Constitutia Carvunarilor> cuprindea un sir de principii si drepturi, precum respectul proprietatii, egalitatea in fata legilor, libertatea persoanei etc. […] Aceste principii nu erau aplicate insa consecvent, pentru ca, in problema esentiala – cea a puterii – mica boierime se arata preocupata exclusiv de a-si asigura un cuvant decisiv in Sfatul obstesc. <Constitutia Carvunarilor> a fost violent combatuta de marea boierime si ea a ramas un simplu proiect. Victoria [marii boierimi] a fost asigurata si de intelegerea turco-rusa fixata prin Conventia de la Akkerman […]. Acordul confirma restabilirea domniilor pamantene, stabilea alegerea domnilor de divan si fixa durata domniei la sapte ani; rolul Rusiei era consolidat […].”
(F. Constantiniu, O istorie sincera a poporului roman)
B. “In Moldova si Tara Romaneasca, intelectualii au cautat sa desfiinteze protectoratul Rusiei si sa restabileasca echilibrul istoric cu Imperiul Otoman, in timp ce in Transilvania, in […] Banat […] si in Bucovina, ei si-au propus sa uneasca toti romanii intr-un singur stat autonom. S-a analizat chiar ideea unirii tuturor romanilor de o parte si de cealalta a Carpatilor, pe baza puternicelor legaturi etnice, lingvistice si culturale dintre acestia. Dar astfel de ganduri erau efemere, caci ipotezele […] contraveneau realitatilor politice, in special pragmatismului Rusiei si Austriei. […] In ciuda admiratiei nutrite fata de Apus, pasoptistii nu erau niste ganditori abstracti, care se straduiau sa impuna poporului institutii fara legatura cu experienta istorica nationala. […]
Aspiratiile generatiei de la 1848 si-au gasit expresia practica in nemultumirea generala, a tuturor claselor sociale din Principate, fata de conditiile politico-economice existente. Multi boieri nu erau de acord cu metodele autoritare folosite de domni […], clasa mijlocie […] protesta impotriva taxelor mari […], taranii erau hotarati sa lupte pentru desfiintarea indatoririlor tot mai mari de claca si obligatii fata de mosieri.”
(M. Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, P. Teodor, Istoria Romaniei)
Pornind de la aceste surse, raspundeti la urmatoarele cerinte:
1. Numiti proiectul politic precizat in sursa A. 2 puncte
2. Precizati secolul la care se refera sursa B. 2 puncte
3. Mentionati doua spatii istorice precizate atat in sursa A, cat si in sursa B. 6 puncte
4. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine ca toate categoriile sociale sunt nemultumite de situatia politico-economica. 3 puncte
5. Scrieti, din sursa A, doua informatii care se afla intr-o relatie cauza-efect, precizand rolul fiecareia dintre aceste informatii (cauza, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentati doua actiuni desfasurate de Romania in contextul “crizei orientale”. 6 puncte
7. Mentionati o asemanare intre doua masuri de politica interna adoptate in statul roman modern, in primul deceniu dupa constituirea acestuia. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Cititi, cu atentie, sursa de mai jos:
“Primul Razboi Mondial este evenimentul care anunta schimbarea hartii politice a continentului european. […] Atentia lumii politice se concentreaza asupra razboiului izbucnit in Europa si a atitudinii Romaniei. Un Consiliu de Coroana este convocat, la 21 iulie/3 august 1914 la Sinaia. […] La fel ca Italia, Romania isi declara neutralitatea (cu exceptia Regelui Carol I si a lui P.P.Carp, toti ceilalti 18 participanti au optat pentru aceasta solutie). […]
Neutralitatea nu putea fi, si de fapt nici n-a fost, decat o perioada de pregatire de razboi. […] Asemenea Italiei si Bulgariei, Romania devine obiectul presiunilor celor doua tabere beligerante. Cum romani se gaseau si in Rusia, nu numai in Austro-Ungaria, diplomatiile ambelor parti au ce oferi. Puterile Centrale promit Basarabia, un statut special pentru romanii transilvaneni […], promit chiar si Bucovina. Antanta promite toate teritoriile locuite de romani in Austro-Ungaria. Purtatorii de cuvant ai beligerantilor sunt Rusia si, de cealalta parte, Germania. Aceasta din urma isi punea multe sperante in regele Carol I […]. Dar la 27 septembrie/10 octombrie 1914 regele Carol I moare, dupa o domnie de 48 de ani. […] Urmas la domnie vine Ferdinand I, nepotul lui Carol I. […] Cu schimbarea la domnie nu se schimba si atitudinea politica externe. Neutralitatea este reconfirmata. Doar ca Puterile Centrale pierd in Romania un potential aliat, iar Antanta poate spera, cu mai mult temei, ca Romania va lua armele de partea sa. […]
Opinia publica din tara, animata de Liga pentru unitatea politica a tuturor romanilor […], de Actiunea Nationala si Federatia Unionista, de o presa extrem de activa si neobosita, de numeroasele demonstratii […] de discursurile unor oameni politici si ale unor intelectuali (Nicolae Filipescu, Take Ionescu, Octavian Goga, refugiat din Transilvania, Nicolae Iorga, Nicolae Titulescu s.a.), se pronunta foarte categoric pro-Transilvania.”
(I. Bulei, O istorie a romanilor)
Pornind de la aceasta sursa, raspundeti la urmatoare le cerinte:
1. Numiti un rege al Romaniei precizat in sursa data. 2 puncte
2. Precizati, pe baza sursei date, o informatie referitoare la Consiliul de Coroana. 2 puncte
3. Mentionati cele doua mari aliante la care se refera sursa data. 6 puncte
4. Mentionati, din sursa data, doua caracteristici ale opiniei publice din Romania. 6 puncte
5. Formulati, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea taberelor beligerante fata de Romania, sustinandu-l cu doua informatii selectate din sursa. 10 puncte
6. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia Romania se implica in relatiile internationale din a doua jumatate a secolului al XX-lea. (Se puncteaza prezentarea unui fapt istoric relevant si utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea si concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre rolul spatiului romanesc in relatiile internationale din secolele al XlV-lea – al XVIII-lea, avand in vedere:
– mentionarea a doua conflicte militare desfasurate in spatiul romanesc in secolul al XlV-lea;
– precizarea unui cauze a implicarii spatiului romanesc in diplomatia secolului al XlV-lea;
– prezentarea unui fapt istoric referitor la conflictele militare desfasurate in spatiul romanesc in secolul al XV-lea;
– mentionarea a doua actiuni diplomatice referitoare la spatiul romanesc din secolul al XV-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la consecintele implicarii spatiului romanesc in relatiile internationale din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea asupra unei institutii centrale si sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant si utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea si concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.”